MAI
"lasa-ma sa privesc in ochii tai
vreau sa stiu ce mai faci"
(Rainer W. Fassbinder)
Uite, a venit luna Mai
Si a risipit in port toti ochii astia albastri.
Vino, nu am mai stiut despre tine de un amar de timp,
Ti-e frica, poate, precum pisoilor innecati, cand eram copii.
Vino sa sporovaim despre aceleasi ganduri de odinioara
Despre meritul de a fi placut,
Despre nevoia de a te obisnui indoielilor
De a umple acele goluri din sufletul nostru.
Vino, lasa zorile sa iti mangaie fata,
Ori de cate ori suntem tristi totul e posomorat,
Si cand capatam curaj, parca universul se destrama in jurul nostru
Fiecare din noi pastreaza in sine fata ascunsa a altcuiva,
Poate un secret, o greseala, un gest..
Vino ca sa-i rastalmacim pe cei buni
Razand de sufletele noastre care s-au azvarlit de pe pod..
O sa privim, muti, macaralele lucrand in port
Caci darul de a fi cu tine in tacere
Ramane singura dovada de prietenie.
Vino cu mine. Vreau sa schimb universul
Sa schimb orasele. Leapada-ti corpul
Si intra cu mine intr-o scoica,
In nimicnicia noastra, ca niste melci de mare..
Vino, te astept,
Vom relua povestea dela locul unde a fost intrerupta acum un an
Ca si cum trunchiul alb al mesteacanul dela malul raului
Nu si-ar fi adaugat un singur cerc.
© Kirmen Uribe